CONTINUARE 1 -BAZELE STIINTEI POLITICE

In jos

CONTINUARE 1 -BAZELE STIINTEI POLITICE

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 4:11 pm

CONTINUARE
61) Suveranitatea ca notiune politologicã presupune urmãtoarele (o afirmatie este gresitã si
trebuie identificatã!):
1 Este acea calitate a puterii de stat care-i conferã vocatia de a decide în toate
treburile interne si externe;
2 Ea presupune respectarea suveranitãtii celorlalte state;
3 Este un atribut absolut si exclusiv al statelor;
4 Statele suverane trebuie sã respecte normele dreptului international.
62) Teoria „suveranitãtii divizibile a statelor” presupune urmãtoarele asertiuni, din care una
este gresitã si trebuie identificatã:
1 S-a nãscut în contextul existentei institutiilor comunitare europene;
2 Ea presupune împãrtirea în anumite limite a competentelor între nivelul national si
cel european;
3 Este o teorie dãunãtoare suveranitãtii nationale a statelor membre.
63) O.N.U., ca organizatie interstatalã a unor state suverane, are unele particularitãti, din
care una este gresitã si trebuie sã o identificati:
1 Este organizatie nonguvernamentalã cu vocatie pacifistã;
2 A fost creatã în 1945 pentru mentinerea pãcii si cooperãrii în solutionarea
problemelor;
3 Prevederile documentelor O.N.U. nu sunt obligatorii ci doar recomandabile;
4 Este condusã de Adunarea Generalã.
64) Uniunea Europeanã, ca organizatie supranationalã, are urmãtoarele caracteristici, din
care una este gresitã si trebuie identificatã:
1 Este creatã dupã al doilea rãzboi mondial si se aflã încã într-un proces de
extindere;
2 Este supranationalã pentru cã detine structuri decizionale independente de statele
componente;
3 Poate impune statelor membre deciziile comunitare peste vointa guvernelor si
parlamentelor nationale;
4 Are rolul de a asigura convergenta politicilor si reglementãrilor din statele
membre.
65) Sistemele politice nationale sunt de mai multe feluri (unul este eronat si trebuie
identificat!):
1 Sistemul national;
2 Sistemul national unitar;
3 Sistemul federativ;
4 Sistemul confederativ.
7
66) Nivelul subnational al sistemelor politice are urmãtoarele caracteristici, din care una este
gresitã si trebuie identificatã:
1 Cuprinde structuri intermediare – departamente, judete, orase, cartiere, comune;
2 Aceste structuri sunt în interactiune cu sistemele politice nationale;
3 Ele au o suveranitate limitatã;
4 Sunt subordonate sistemului national dar au grade diferite de autonomie.
67) Institutiile politice au urmãtoarele particularitãti, din care una este gresitã si trebuie
identificatã:
1 Ele ocupã locul central în structura sistemelor politice nationale;
2 Într-o democratie realã existã un set unic si optim de institutii politice, pentru orice
stat;
3 Au o structurã proprie, un ansamblu de valori si o serie de legi specifice.
68) Principiul separatiei puterilor în stat are urmãtoarele particularitãti, din care una este
gresitã si trebuie identificatã:
1 A fost identificat încã din antichitate de cãtre Aristotel, fãrã sã-l teoretizeze;
2 Teoretizarea lui începe în opera lui Machiavelli;
3 Locke si Montesquieu considerã cã existã trei feluri de putere: legislativã,
executivã si judecãtoreascã;
4 Cele trei puteri sã fie în mâini diferite.
69) Primele documente politice în care se reflectã conceptia lui Locke si Montesquieu
privind separatia puterilor în stat sunt urmãtoarele, din care unul este gresit si trebuie
identificat:
1 Constitutia S.U.A.;
2 Magna Charta Libertatum, din Anglia;
3 Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetãteanului.
70) În timp, asupra principiului separatiei puterilor s-au exprimat urmãtoarele opinii, din
care una este gresitã si trebuie identificatã:
1 J.J. Rousseau contestã principiul, afirmând caracterul indivizibil al suveranitãtii
poporului;
2 Marxismul l-a refuzat în teorie, cât si în practicã;
3 Alti politologi îl considerã perimat, necesar a fi modernizat.
4 În Occident sunt mari diferente în aplicarea acestui principiu.
71) Institutiile legislative ca institutii ale puterii în stat au urmãtoarele caracteristici, din care
una este gresitã si trebuie identificatã:
1 Sunt constituite din reprezentanti ai partidelor politice alesi de popor;
8
2 Între acestia raporturile sunt bine ierarhizate iar decizia se ia de sus în jos;
3 Denumirile utilizate pentru aceste institutii sunt: parlament, congres, dietã etc.
72) Functiile parlamentului sunt urmãtoarele, din care una este gresitã si trebuie identificatã:
1 Reprezentarea tãrii în strãinãtate;
2 Legiferarea;
3 Selectia persoanelor pentru conducerea executivului;
4 Controlul asupra executivului.
73) Institutiile executive, ca institutii ale puterii, au urmãtoarele caracteristici, din care una
este gresitã si trebuie sã o identificati:
1 Detin locul central în procesul decizional;
2 Existã un dualism al executivului: seful statului (presedinte sau monarh) si
guvernul;
3 Între cele douã componente ale executivului existã o permanentã rivalitate si luptã
pentru întâietate;
4 Existã douã niveluri ale executivului: vârful, care ia deciziile si „birocratia”, masa
executantilor.
74) Functiile executivului sunt urmãtoarele, din care una este gresitã si trebuie sã o
identificati:
1 de executie, de aplicare a deciziilor politice;
2 initiativã legislativã;
3 coordonarea si executarea afacerilor externe;
4 controlul si gestionarea vietii economice.
75) Institutiile judecãtoresti, ca parte a puterii, au urmãtoarele caracteristici, din care una
este gresitã si trebuie identificatã:
1 Rolul lor a sporit considerabil în ultimele secole;
2 Regimurile democratice le asigurã independenta;
3 Independenta lor trebuie sã fie absolutã pentru a putea functiona.
76) Functiile institutiilor judecãtoresti sunt urmãtoarele, din care una este gresitã si trebuie
identificatã:
1 Rezolvã litigiile în procesul aplicãrii legilor;
2 Pot sã intervinã în procesul legislativ, conform constitutiei;
3 Verificã constitutionalitatea legilor prin curtile constitutionale;
4 Asigurã ordinea internã prin politie si jandarmerie.
77) Organizarea si conducerea democratica presupune urmatoarele principii sau reguli, din care una
este gresita si trebuie s-o identificati:
9
1 Existenta unui cadru legislativ, inclusiv o lege fundamentala - constitutie;
2 Existenta a douã componente: conducatori si condusi;
3 Respectarea principiului separatiei puterilor în stat;
4 Existenta unui mecanism politic menit sa asigure conditii pentru exercitarea libera a
dreptului de a alege si de a fi alesi.
78) Alte principii sau reguli pe care le presupune organizarea si conducerea democratica sunt
urmatoarele, din care una este gresita si trebuie s-o identificati:
1 Dreptul cetatenilor de organizare profesionala si politica;
2 Existenta unor mijloace de informare (mass-media) care sa se manifeste libere;
3 Un raport just intre drepturi si obligatii, intre libertate si responsabilitate;
4 Existenta cat mai multor partide de toate orientarile.
79) In antichitate (oranduirea sclavagista), putem identifica urmatoarele forme democratice de
organizare si conducere a societatii, din care una este gresita si trebuie identificata:
1 S-a elaborat o legislatie care prevedea anumite drepturi si libertati;
2 S-au adoptat adesea constitutii, care au asigurat functionarea unor regimuri democratice;
3 S-a incercat sa se aseze dreptul la baza organizarii statale;
4 S-a creat un mecanism care sa asigure alegerea libera a unor organisme ale puterii
centrale, chiar si in armata.
80) Democratia in Grecia antica este reprezentata de urmatoarele elemente, din care o afirmatie este
falsa si trebuie identificata:
1 Conceptiile democratice grecesti au ramas teorie, in practica Grecia antica fiind doar un
stat oligarhic;
2 Cele mai inalte forme de democratie le intalnim in Atena, sec. VI-V i.H., pe vremea lui
Clistene si Pericle;
3 Clistene si Pericle au introdus drepturi egale de participare la conducere pentru toti
cetatenii atenieni;
4 Sparta, opusa Atenei, s-a constituit intr-un stat sclavagist oligarhic.
81) In Roma antica se pot identifica urmatoarele elemente de gandire si practica democratica, din
care una este gresita si trebuie identificata:
1 Regalitatea romana a descins din democratia militara, in care senatul si adunarea poporului
alegeau pe rege si declarau razboi;
2 In perioada republicii romane puterea era incredintata la doi consuli, magistrati alesi pe un
an;
3 Institutia suprema era Senatul format din 300 de patricieni alesi pe viata;
4 Plebea participa la viata politica prin exercitiul votului si era majoritara in conducerea
locala.
82) Limitele democratiei romane erau urmatoarele, din care una este gresita si trebuie identificata:
1 Democratia romana nu a fost un fenomen permanent, ea alternand cu forme dictatoriale;
2 Ea cuprindea doar o parte a societatii, categoria cetatenilor romani;
3 Majoritatea membrilor societatii, adica sclavii, aveau drepturi politice limitate;
4 Democratia romana a promovat valori perene, prezente in sistemele democratice
ulterioare.
10
83) Analiza evolutiei democratiei in feudalism defineste urmatoarele particularitati, din care una este
gresita si trebuie identificata:
1 Regimurile politice sunt absolutiste, democratia marcand un regres fata de antichitate;
2 Puterea politica emana de la Dumnezeu, iar demosul era complet ignorat;
3 Aristocratia si clerul superior, in lupta cu monarhia, reusesc sa instaureze regimuri
democratice în unele tari;
4 Orasele - republici (ex. Venetia) erau adevarate oaze de democratie in feudalism.
84) Evolutia democratiei in capitalism are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si
trebuie s-o identificati:
1 Se realizeaza un mare progres pe calea organizarii democratice a societatii;
2 Caracteristicile oranduirii capitaliste favorizeaza progresul organizarii democratice;
3 Dezvoltarea democratica a societatii a propulsat capitalismul;
4 Forma cea mai evoluata de democratie in capitalism o reprezinta democratia socialista.
85) Democratia capitalista a proclamat si drepturile omului prin urmatoarele documente, din care
unul este gresit si trebuie sa-l identificati:
1 Magna Carta Libertatum (1647), Anglia;
2 Declaratia drepturilor (1688), Anglia;
3 Declaratia de independenta a S.U.A. (1776);
4 Declaratia drepturilor omului si cetateanului (1789).
86) Drepturile si libertatile in democratiile capitaliste s-au materializat in urmatoarele actiuni, din
care una este gresita si trebuie identificata:
1 Adaptarea de legi democratice si a constitutiei;
2 Libera manifestare a vointei umane in exercitiul legilor;
3 Crearea statului de drept;
4 Crearea mecanismului democratic al votului, al separatiei puterilor etc.
87) Democratiile occidentale, adevarate modele de viata democratica, au insa si anumite limite, ca
cele de mai jos, din care una este gresita si trebuie identificata:
1 inegalitatea economica si cea de proprietate;
2 inegalitatile dintre tari;
3 politicianismul, manipularea, demagogia politica;
4 existenta fortelor extremiste, de dreapta sau stanga.
88) Regimurile totalitare socialiste ale sec. XX au denaturat democratia prin urmatoarele mutatii, din
care una este gresita si trebuie s-o identificati:
1 Au instaurat dictatura in numele unei democratii noi;
2 Dezvoltarea economica este prioritara si politicul trebuia sa slujeasca economicul;
3 Au instaurat proprietatea socialista, prin intermediul politicului, pe cale dictatoriala;
4 Cetatenii sunt deposedati de toate drepturile si libertatile.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum