BAZELE STIINTEI POLITICE SEM 1

In jos

BAZELE STIINTEI POLITICE SEM 1

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 4:10 pm

MULTIPLE CHOICE
1) Rolul masiv al politicului īn lumea actualã este exprimat de urmãtoarele afirmatii, din
care una este falsã si trebuie s-o identificati:
1 Existenta socialã īn toate componentele ei este modelatã de politicã, determinatã
de politicã si rezultat al politicii;
2 Lumea actualã, prin interferentele si interdependentele specifice, determinã
cresterea considerabilã a functiilor politicului;
3 Politicul, la rāndul lui, determinã, inevitabil dinamica acestor activitãti si
interdependente;
4 Lupta pentru putere īn lumea actualã este mai violentã si agresivã ca oricānd si
angreneazã mase tot mai mari de oameni.
2) Dezvoltarea cunoasterii stiintifice a politicului este impusã de urmãtorii factori, din care
unul este gresit si trebuie identificat:
1 Cunoasterea stiintificã duce la o constiintã politicã autenticã;
2 Prin cunoastere stiintificã practicienii politicii īsi asigurã succesul deplin īn lupta
politicã;
3 Prin cunoastere stiintificã se depãsesc īntelegerile false, mitizante despre sine si
societate;
4 Cunoasterea stiintificã a politicului devine un instrument al practicii politice;
5 Politologii recunosc necesitatea unei stiinte politice īn evolutie.
3) Rezultat al secolelor de reflexii, elaborãri si teoretizãri, stiinta politicã (politologia) are
drept „precursori” pe urmãtorii gānditori ai umanitãtii:
(unul este gresit si trebuie identificat)
1 Aristotel;
2 Leonardo Da Vinci;
3 Machiavelli;
4 Montesquieu;
5 Jean Bodin.
4) Ca „fondatori” ai politologiei, specialistii īi considerã pe urmãtorii, din care unul este
gresit si trebuie identificat:
1 Alexis de Tocqueville;
2 August Comte;
3 Charles Fourier;
4 Karl Marx.
2
5) Privind obiectul de studiu al stiintei politice, urmãtoarele afirmatii sunt reale, cu o
exceptie pe care trebuie s-o identificati:
1 Constructia teoreticã a politologiei nu este una unitarã si nici unanim acceptatã;
2 Politologia pare o stiintã fãrã unitate de conceptie si metodã, fãrã un aparat
conceptual standardizat;
3 Incongruenta teoreticã a politologiei este similarã oricãrei stiinte sociale;
4 Politologia este una din stiintele sociale auxiliare fie istoriei, fie filosofiei sau
sociologiei etc.
6) Īn evolutia sa istoricã, politologia a fost īnglobatã altor stiinte sociale, astfel:
(una din afirmatii este gresitã si trebuie s-o identificati)
1 Īn S.U.A. politologia, la īnceput, a īnglobat si dreptul constitutional si
administrativ;
2 Īn Europa rãsãriteanã politologia a fost atasatã ideologiei si propagandei partidiste;
3 Īn Europa apuseanã cercetarea politicului a fost sechestratã de stiintele juridice, de
filosofie sau istorie etc.
7) Referitor la conceptele de politologie si politolog, urmãtoarele afirmatii sunt reale, mai
putin una pe care trebuie s-o identificati;
1 Au apãrut īn anul 1954, la propunerea lui E. Ficher Baling;
2 Baling a fãcut analogie cu sociologie – sociolog;
3 Americanii au propus termenul de gīndire politicã si politruc;
4 Francezii au propus termenii de politicologie si politicolog;
5 Altii au propus termenul de politist, similar celui de economist.
Cool Obiectul de studiu al stiintei politice este definit īn urmãtorii termeni, din care o variantã
este gresitã si trebuie identificatã:
1 Obiectul de studiu este politicul, ca domeniu relativ autonom al cunoasterii;
2 Politicul este definit foarte diferit de la un autor la altul, de la o scoalã politicã la
alta;
3 Complexitatea politicului a generat o constelatie de discipline politice: sociologia
politicã, antropologie politicã, istorie politicã, filosofie politicã etc.;
4 O viziune modernã defineste obiectul de studiu al politologiei ca fiind stiinta si arta
conducerii societãtii moderne de cãtre partide si politicieni.
9) Referitor la delimitarea continutului stiintei politice s-au nãscut mai multe conceptii
privind natura politologiei, ea fiind consideratã astfel: (o variantã este gresitã si trebuie
identificatã)
1 Politologia – stiintã de analizã a vietii politice;
2 Politologia – stiintã de confluentã a mai multor discipline;
3
3 Politologia – stiintã rezidualã care studiazã ce-a mai rãmas de la alte stiinte;
4 Politologia – stiintã de sintezã a datelor furnizate de alte stiinte sociale.
47) Īn sec. XIX politologia la romāni īnregistreazã urmãtoarele contributii (O afirmatie este
gresitã si trebuie identificatã):
1 Ionitã Tãutu publicã un „Tratat de politicã”, la Constantinopol īn 1827;
2 Teodor Diamant pune bazele gāndirii socialiste prin lucrarea „Marx despre
romāni”;
3 Generatia de la 1848 a creat numeroase idei si doctrine politice progresiste.
48) Gāndirea politicã a revolutionarilor romāni de la 1848 īnregistreazã urmãtoarele
contributii (O afirmatie este gresitã si trebuie sã o identificati!):
1 Eliade Rãdulescu definea politica drept „stiinta ce se ocupã cu binele material si
moral al societãtii”;
2 Acelasi E. Rãdulescu crede cã nu cei ce intrã īn jocul partidelor, tulburānd mintile
si dezbinānd societatea, fac adevãrata politicã;
3 S. Bãrnutiu concepe finalitatea stiintelor politice īn a servi libertatea, republica
democraticã, iluminarea politicã a natiunii;
4 N. Bãlcescu militeazã pentru o monarhie constitutionalã cu un principe strãin.
49) Dupã 1918, la romāni, preocupãrile īn sfera politologiei se manifestã prin urmãtoarele
fapte (O afirmatie este gresitã si trebuie identificatã!):
1 Principalii reprezentanti sunt: Lucretiu Pãtrãscanu, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, A.
D. Xenopol;
2 Stiinta politicã este consideratã un studiu obiectiv si critic, o analizã sincerã a
aspiratiilor vremurilor;
3 Se dã stiintelor politice o interpretare care depãseste acceptia traditionalã;
4 Politica este consideratã o stiintã particularã iar obiectul ei este statul.
50) Contributia politologicã a lui Dimitrie Gusti poate fi definitã prin urmãtoarele asertiuni
(Una este gresitã si trebuie identificatã!):
1 El sustine cã stiintele politice cerceteazã realitatea politicã, o explicã si se pronuntã
asupra valorii si eficientei actiunii politice;
2 A afirmat cã „Politica īn māna lui Pericle a fost artã, pe cānd īn māna lui Aristotel
a fost stiintã”;
3 Cercetãrile monografice trebuie sã aibã ca rezultat „stiinta politicã si etica
natiunii”;
4 Lucrarea de bazã a lui D. Gusti īn domeniul politologiei este „Sociologia politicã”.
51) Conceptul de sistem social are urmãtoarele particularitãti, din care una este gresitã si
trebuie sã o identificati:
4
1 Sistemul social este totalitatea domeniilor vietii sociale ...
2 Este rezultatul complex al tuturor factorilor si fortelor politice care activeazã la un
moment dat īn societate;
3 Mai este numit si sistem social global sau macrosistem.
52) Nivelul sau subsistemul activitãtii de productie are urmãtoarele caracteristici, din care
una este gresitã si trebuie identificatã:
1 Garanteazã asigurarea conditiilor primare si existentiale ale omului, prin
transformarea naturii;
2 Prin el omul face saltul „de la lumea zoologicã la cea socialã”;
3 Īn acest sistem se produce saltul de la economia feed-back-ului negativ la
economia feed-back-ului pozitiv;
4 Prin acest subsistem s-au produs revolutia culturalã, revolutie ecologicã si cea
socialã.
53) Subsistemul structurii sociale are urmãtoarele caracteristici, din care una este gresitã si
trebuie identificatã:
1 S-a impus la īnceputurile organizãrii statale a comunitãtilor antice;
2 Este caracterizat printr-o stratificare grupalã (socialã) diferentiatã pe epoci istorice;
3 Este foarte dinamic datoritã intereselor grupurilor, constiintei specifice etc.;
4 Evolutia lui este dependentã de sistemul activitãtii productive.
54) Subsistemul constiintei sociale, al ideologiei ... are urmãtoarele caracteristici din care
una este gresitã si trebuie identificatã:
1 Cuprinde totalitatea ideilor, teoriilor, conceptiilor formelor de constiintã,
reprezentãrile, mentalitãtile etc. dintr-o societate;
2 Are corelatii si influente multidirectionale cu celelalte subsisteme;
3 Influenta lui īn miscarea sistemului global este nesemnificativã, comparativ cu
influenta celorlalte sisteme;
4 Are o proprie revolutie – „revolutia socio-culturalã”.
55) Subsistemul vietii comunitare are urmãtoarele particularitãti, din care una este gresitã si
trebuie identificatã:
1 Exprimã faptul cã sistemul social global īsi desfãsoarã existenta īn forme de viatã
comunitarã;
2 Dinamica unei comunitãti umane (de la ceatã la natiune) are corespondentã īn
īntreg sistemul social global;
3 Integrarea comunitarã, inclusiv suprastatal, este expresia tendintelor structurilor
comunitare spre propria anihilare;
4 Progresul sistemului social global se mãsoarã īn efectele noilor forme comunitare.
5
56) Subsistemul politic are urmãtoarele caracteristici, din care una este gresitã si trebuie sã o
identificati:
1 Este forma dobānditã a organizãrii si conducerii societãtii;
2 Prin el societatea īsi dovedeste capacitatea de a-si ordona evolutia, de a-si fixa
obiective etc.;
3 Are si el propriile revolutii – cele bughezo-democratice, cele socialiste etc., care au
schimbat sistemul de conducere al societãtii.
57) Conceptul de sistem politic are urmãtoarele caracteristici, din care una este gresitã si
trebuie sã o identificati:
1 Ca notiune a apãrut īn anii 1950 sub influenta teoriei generale a sistemelor;
2 Creatorul conceptului este Eugen Baling īn lucrarea „Stiinta politicã” („The
political science”);
3 Conceptul a intrat īn limbajul comun al politologiei, cu un sens īngust si un sens
larg.
58) Intrãrile si iesirile sistemului politic, conform teoriei sistemelor sunt urmãtoarele (Una
este gresitã si trebuie identificatã:
1 Cerinte din mediu;
2 Suporturi;
3 Norme juridice;
4 Decizii sau politici guvernamentale.
59) Sistemul politic are urmãtoarele caracteristici, din care una este gresitã si trebuie
identificatã:
1 Este un ansamblu de elemente (subsisteme) aflate īn interactiune pe niveluri
ierarhice;
2 Are o structurã proprie cu ramuri (institutii) ale guvernãrii, partide etc.;
3 Este un sistem īnchis pe durata unei guvernãri, a unui mandat politic;
4 Disfunctionalitãtile īn sistem pot genera crize care nu se solutioneazã decāt prin
schimbarea sistemului.
60) Īn structura proprie a sistemului politic intrã urmãtoarele componente (Una este gresitã
si trebuie identificatã!):
1 O.N.G-uri;
2 Institutiile guvernãrii;
3 Partide politice;
4 Grupuri de interese;
5 Mass-media.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum