CONTINUARE 11-INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

In jos

CONTINUARE 11-INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 3:42 pm

CONTINUARE
271. În Transilvania, între anii 1914-1918, dreptul procesual penal s-a bazat pe:
a. Codul de procedură penală austriac din 1853;
b. Legea XXXIII modificată de mai multe ori;
c. Novela procedurii penale;
d. Codul de procedură penală maghiar.
272. După Decretul nr. 3631 din 13 decembrie 1918, provizoriu Transilvania a vut ca organe
proprii:
a. Marele Sfat NaŃional , Consiliul Dirigent;
b. Sfatul NaŃional, Guvernatorul;
c. Consiliul Dirigent, Guvernatorul;
d. Consiliul Dirigent, Curtea de CasaŃie, Marele Sfat NaŃional.
273. ConstituŃia din 1923 includea :
a. 150 articole.
b.138 articole
c. 110 articole.
d.100 articole.
274. Care erau cele mai importante principii prevăzute de ConstituŃia de la 1923?
a. principiul egalităŃii si supremaŃiei;
b.principiul suveranităŃii ;
c. principiul controlului constituŃionalităŃii legilor ;
d.toate.
275. ConstituŃia din anul 1923 proclama votul universal, egal, direct si secret , pentru toŃi locuitorii,
încend cu vârsta de 25 de ani, dar exercitat în limitele Decretului-lege din 16 decembrie 1918 care
nu permitea participarea la vot a :
a. femeilor;
b. magistraŃilor;
c. ofiŃerilor;
d. femeilor, magistraŃilor, ofiŃerilor .
276. În planul puterii judecătoresti, ConstituŃia din anul 1923 a proclamat principiul supremaŃiei
legii si principiul statului de drept care, în vederea punerii în practică, au necesitat organizarea
controlului de constituŃionalitate a legilor. CompetenŃa exercitării acestui control a fost încredinŃată:
a. contenciosului administrativ;
b. CurŃii de CasaŃie;
c. Înaltei CurŃi de justiŃie;
d. Tribunalului suprem.
277. Sistemul organizării administrative a fost completat, în perioada interbelică, printr-o serie de
legi care au privit crearea:
a. Consiliului Superior Legislativ, a Consiliului Superior Administrativ, a Casei Pensiilor ;
b. Camerei Agricole, a Camerei de Muncă;
c. reorganizarea Camerelor de ComerŃ si Industrie si adaptarea statutului funcŃionarilor
publici;
d. toate instituŃiile enumerate mai sus.
278. ConstituŃia din anul 1923 a promovat o nouă concepŃie cu privire la proprietate. Proprietatea
privată trebuia să dobândească :
a. o funcŃie socială, fiind subordonată interesului naŃional ;
b. o funcŃie socială, fiind subordonată individului proprietar ;
c. o funcŃie economică, fiind subordonată statului ;
d. o funcŃie politică, fiind subordonată partidelor.
279. Prin Legea asupra contractelor de muncă din anul 1929 s-a prevăzut ca femeia să aibă dreptul
de a-si încasa salariul si de a dispune de el, să încheie convenŃii de muncă fără :
a. să ceară consimŃământul soŃului ;
b. să ceară consimŃământul primăriei ;
c. să ceară consimŃământul unei judecătorii ;
d. să ceară consimŃământul sindicatului.
280. În perioada interbelică, în România au fost adoptate si o serie de legi penale speciale.În
această direcŃie a fost dată Legea pentru reprimarea unor infracŃiuni contra linistii publice (1924)
cunoscută si sub numele de:
a. Legea Mironescu;
b. Legea Brătianu;
c. Legea Mârzescu;
d. Legea Averescu.
281. În martie 1935, în România, a fost adoptat un nou Cod de procedură penală. Conform acestuia,
prima fază a procesului (cercetarea, urmărirea, instrucŃia) si-a păstrat caracterul:
a. acuzatorial;
b. inchizitoral;
c. uman;
d. burghez.
282. În decembrie 1838 s-au pus bazele Frontului Renasterii NaŃionale, unica formaŃiune politică
autorizată care, în anul 1940 si-a schimbat denumirea în:
a. Partidul NaŃiunii;
b. Partidul Poporului;
c. Garda de Fier;
d. Partidul Cuzist.
283. Prin Decretul regal nr. 3067 din 6 septembrie 1640, numirea ministrilor si a secretarilor de stat
a fost asumată de către:
a. Rege;
b. Înalta curte de justiŃie;
c. Parlament;
d. Conducătorul statului.
284. În 14 septembrie 1940, miscarea legionară a fost singura recunoscută, generalul Ion Antonescu
seful regimului legionar, iar România declarată:
a. stat naŃional-legionar;
b. stat de drept;
c. monarhie neconstituŃională;
d. monarhie constituŃională.
285. Prin Decretul-lege nr. 1849/ 1944, consecinŃă a semnării ConvenŃiei de armistiŃiu, guvernul si
Înaltul Comandament Român se obligau să colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat la:
a. înfrângerea Germaniei hitleriste;
b. democratizarea Ńării;
c. instaurarea guvernului Dr. Petru Groza;
d. arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de război.
286. În cadrul Frontului NaŃional democrat, rolul principal l-a avut PCR-ul, partid care număra în
august 1944, circa 1000 de membri. FND-ul si-a asigurat colaborarea unei importante fracŃiuni a
burgheziei liberale condusă de Gheorghe Tătărăscu si a grupării naŃional-Ńărăniste condusă de :
a. Anton Alexandrescu;
b. Iuliu Maniu;
c. Vaida Voievod;
d. Gheorghe Brătianu.
287. Prin Legea nr. 363 /1947 a fost:
a. promulgată Reforma agrară;
b. abolită monarhia si proclamată Republica Populară Română;
c. abolită monarhia si proclamată Republica Socialistă România ;
d. numită componenŃa prezidiului Republicii Populare Române.
288. Marile totalitarisme ale secolului XX au fost reprezentate de:
a. comunismul sovietic si variantele sale;
b. naŃional-socialismul german si fascismul italian;
c. comunismul chinez si stalinismul;
d. comunismul sovietic si variantele sale, naŃional-socialismul german si fascismul italian
289. În Italia fascistă, putere executivă si legislativă aparŃinea :
a. Sefului guvernului (Mussolini);
b. Regelui;
c. Marelui Consiliu Fascist;
d. Partidului NaŃional fascist.
290. În Italia lui Mussolini, un proces imitat si de alte regimuri totalitare a fost acela al fascizării
tineretului. În afara scolii, tinerii au fost integraŃi în :
a. organizaŃia Fii ai Lupoaicei;
b. grupuri Universitare fasciste;
c. ONB, organizaŃie fondată în 1926 cu scopul educării fizice si morale după principii fasciste;
d. organizaŃia Ballilas.
291. Politica lingvistică în Italia lui Mussolini a fost o componentă a campaniei fasciste. Limba
naŃională, italiană, singura care trebuia să fie difuzată era cea vorbită în:
a. Toscana;
b. Sicilia;
c. Roma;
d. Milano.
292. Mussolini a visat să creeze un nou imperiu roman în jurul Mediteranei. În octombrie 1935, el a
început proiectul colonial prin agresiune împotriva:
a. Albaniei;
b. Greciei;
c. Etiopiei;
d. Egiptului.
293. În ianuarie 1933 Hitler a depus jurământul pe ConstituŃia de la Weimar si a devenit:
a. presedintele Germaniei;
b. presedinte al Partidului Nazist;
c. cancelar al Germaniei;
d. presedinte al Republicii de la Weimar.
294. În septembrie 1935, cu ocazia Congresului de la Nüremberg au fost date Legea cetăŃeniei
germane care atribuia calitatea de cetăŃean numai acelor persoane care erau de origine germană si
Legea pentru protejarea sângelui si a onoarei germane care:
a. interzicea căsătoria si relaŃiile sexuale între evrei si nonevrei;
b. excludea de la cetăŃenie orice persoană ce avea bunici evrei;
c. excludea de la cetăŃenie orice persoană ce practica religia mozaică si ce era căsătorită cu un
evreu;
d. toate.
295. Cuvântul de ordine mobilizator lansat de Stalin pentru celelalte regimuri comuniste a fost :
a. industrializare, electrificare;
b. industrializare, planificare, electrificare;
c. industrializare, planificare, cooperativizare (colectivizare);
d. industrializare, colectivizare, electrificare.
296. ForŃa economică, politică si ideologică a Partidului Comunist, unic conducător al statului cu
regim totalitar de stânga, a fost:
a. obŃinerea egalitarismului, prin expropriere;
b. suprimarea sectorului privat;
c. proprietatea obstească asupra mijloacelor de producŃie;
d. planurile cincinale.
297. În anul 1948 comunistii au inaugurat în România calea instituŃionalizării unui regim totalitar
de stânga. ConcepŃia statului comunist si a partidului unic a fost transpusă pe plan constituŃional
prin ConstituŃiile comuniste din anii:
a. 1948, 1952, 1965;
b. 1948, 1965;
c. 1949, 1964;
d. 1949, 1952, 1964.
298. În domeniul drepturilor si libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor, ConstituŃia din aprilie 1948
recunoaste dreptul de a alege de la vârsta de 18 ani si de a fi ales de la vârsta de:
a. 21 ani;
b. 23 de ani;
c. 25 de ani;
d. 18 ani.
299. Potrivit ConstituŃiei din anul 1948 instanŃele judecătoresti erau :
a. judecătoriile populare;
b. tribunalele;
c. Curtea Supremă;
d. toate.
300. Conform ConstituŃiei din anul 1952, puterea judecătorească era înfăptuită de către:
a. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare si instanŃele judecătoresti speciale;
b. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele regionale, tribunalele populare si instanŃele
judecătoresti speciale;
c. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare, instanŃele judecătoresti speciale si
Arbitrajul de Stat;
d. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare si Arbitrajul de Stat.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum