CONTINUARE 9-INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

In jos

CONTINUARE 9-INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 3:40 pm

CONTINUARE
211. Dreptul musulman are o vastă arie de răspândire în Asia si Africa. În concepŃia islamică,
dreptul musulman este rodul:
a. magistraŃilor;
b. revelaŃiei divine;
c. autorităŃilor;
d. califilor.
212. Din ordinul califului Abu-Bekr, învăŃăturile profetului Mahomed au fost adunate de unul din
discipolii acestuia (Zaid), într-o carte ce a căpătat denumirea de:
a. Biblie;
b. Cartea Sfântă;
c. Sunna;
d. Coran.
213. Dreptul hindus reprezintă:
a. dreptul Indiei;
b. dreptul musulmanilor;
c. dreptul comunităŃii care aderă la religia brahmanică;
d. dreptul comunităŃii care aderă la confucianism.
214. Principalul izvor al doctrinei hindus, dar si al dreptului, îl reprezintă textele sacre denumite
Srutti, considerate:
a. expresia adevărului însusi;
b. dorinŃa oamenilor credinciosi;
c. dorinŃa divinităŃii;
d. expresia vieŃii.
215. La originile sistemului de drept tradiŃional japonez se află influenŃa dreptului tradiŃional
chinez, datorată, în bună parte, confucianismului care a reprezentat unul din:
a. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze – sintoismul;
b. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze – confucianismul;
c. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze – brahmanismul;
d. izvoarele religiei tradiŃionale japoneze – sogunismul.
216. În anul 1898 a fost adoptat Codul civil japonez, inspirat din:
a. Codul civil napoleonian;
b. Codul civil german;
c. Codul civil chinez;
d. Codul civil indian.
217. Perioada cuprinsă între revoluŃia din anul 1821 si revoluŃia din anul 1848, în łările Române, se
împarte în:
a. două intervale distincte;
b. patru intervale distincte;
c. cinci intervale distincte;
d. trei intervale distincte.
218. În łările Române, în secolul al XIX-lea, puterea executivă si dreptul de judecată al domnului
au cunoscut noi reglementări. Astfel, ConvenŃia de la Paris a prevăzut că puterea judecătorească:
a. se exercită în numele domnului;
b. se exercită în numele parlamentului;
c. se exercită în numele guvernului;
d. se exercită în numele statului.
219. Prin Regulamentele Organice, caimacamii aveau dreptul de a judeca dar nu si de a hotărâ în
ultimă instanŃă sau de a întări hotărârile judecătoresti. Restrângerea atribuŃiilor căimăcămiei la cele
pur administrative s-a făcut prin:
a. ProclamaŃia de la Islaz;
b. tratatul de la Paris (1856);
c. ConstituŃia din anul 1866;
d. ConvenŃia de la Paris (1858).
220. Până la Regulamentele Organice, Divanul domnesc a continuat să fie compus exclusiv din
dregători. Prin Regulamentele Organice, introducîndu-se principiul separaŃiei puterilor, Divanul nu
a mai păstrat decât:
a. atribuŃii judecătoresti (instanŃă supremă de judecată);
b. votarea proiectelor de legi;
c. votarea bugetelor;
d. arendarea impozitelor prin mezat.
221. Odată cu dezvoltarea comerŃului a apărut, si în Principate, necesitatea creării unei noi ramuri
de drept. În anul 1833, respectiv în 1841, în Moldova, a fost tradus Codul comercial francez. Tot pe
baza Codului francez, în anul 1840 s-a întocmit si tipărit în łara Românească:
a. Codul Caragea;
b. Codul Comercial;
c. Codul Calimach;
d. Condica de Comerciu.
222. Conform Regulamentelor Organice, în Valahia (Muntenia), Obisnuita Obstească Adunare se
compunea din:
a.35 de membri;
b. 40 de membri;
c. 42 de membri ;
d. 21 de membri.
223. Conform Regulamentelor Organice, domnul avea iniŃiativa legilor. În Valachia (Muntenia) el
trimitea Adunării proiectele de legi prin:
a. Ńidulă domnească;
b. curier;
c. pitac domnesc;
d. postă.
224. Conform Regulamentelor Organice, domnul era obligat să convoace Adunarea în fiecare an la
1 decembrie. La începutul fiecărei sesiuni:
a. se citea Ofisul domnesc de deschidere;
b. se fixa perioada sesiunii ordinare, de două luni;
c. se fixa numărul sedinŃelor , pe lună;
d. se alegeau comisiunile stabilindu-se regulamentul lor.
225. Prin Regulamentele Organice, alegerea domnilor se făcea, în fiecare principat, de către
Obsteasca Adunare, având în Muntenia 190 de membri iar în Moldova 132 de membri. Pentru a se
putea alege domnul era necesară prezenŃa a:
a. o treime din membri adunării;
b. două pătrimi din membri adunării;
c. trei pătrimi din membri adunării;
d. tuturor membrilor adunării.
226. Conform Regulamentelor Organice, domnul era ales pe viaŃă putând fi destituit, însă, de
CurŃile suzerană si protectoare, în urma unei anchete si putând abdica cu acordul celor două CurŃi.
La orice vacanŃă de domnie, puterea domnească era exercitată imediat de:
a. Vremelnica Ocârmuire a Caimacamilir;
b. ministrii guvernului;
c. Sfatul administrativ;
d. departamentul internelor.
227. Conform Regulamentelor Organice, instanŃele civile ordinare erau de trei grade. Cel de-al
treilea grad de jurisdicŃie revenea Înaltului divan, în łara Românească, si Divanului domnesc, în
Moldova. Ele aveau competenŃa să judece:
a. apelurile declarate împotriva hotărârilor judecătoriilor de judeŃ si tribunalelor de Ńinut;
b. apelurile declatare împotriva deciziilor divanurilor judecătoresti si tribunalelor de comerŃ;
c. apelurile declarate împotriva hotărârilor judecătoriilor de prin sate;
d. plângeril clăcasilor împotriva boierilor.
228. Conform Regulamentelor Organice, mijloacele de probă în cadrul procedurii de judecată erau:
a. jurământul, martorii, blestemul si Cartea de blestem;
b. înscrisurile, cercetarea la fata locului, expertiza;
c. prezumŃiile, cunoasterea personală a judecătorului, măsurile de asigurare;
d. toate.
229. Conform Regulamentelor Organice, căile de atac în cadrul procedurii de judecată erau:
a. opoziŃia;
b. apelul;
c. apelul la apel;
d. toate.
230. Conform ConvenŃiei de la Balta-Liman (1849) domnia nu mai era electivă si viageră, domnii
fiind consideraŃi:
a. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 7 ani de puterea suzerană, cu acordul
puterii protectoare;
b. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 3 ani de puterea suzerană, cu acordul
puterii protectoare;
c. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 7 ani de puterea protectoare cu acordul
puterii suzerane;
d. înalŃi funcŃionari otomani numiŃi pe un termen de 7 ani de Adunările obstesti ale
Principatelor.
231. Potrivit Statutului Dezvoltător al ConvenŃiei de la Paris (1864), Parlamentul se compunea din:
a. Adunarea Electivă (Camera deputaŃilor), Adunarea Ponderatrice (Corpul ponderator sau
Senatul);
b.Consiliul de Stat si Camera DeputaŃilor.
c. Senatul si Consiliul de Stat.
d.Consiliul de Stat, Camera DeputaŃilor si Senatul.
232. Conform ConstituŃiei din anul 1938, dreptul de vot se exercita, în România, de la vârsta de:
a. 18 ani;
b. 25 ani;
c. 30 ani;
d. 21 ani.
233. Conform Decretului-lege nr. 3053 din 5 septembrie 1940, funcŃia de presedinte al Consiliului
de Ministri era deŃinută de:
a. primul-ministru.
b. Regele.
c. Mitropolitul.
d. conducătorul statului.
234. ConstituŃia din 24 februarie 1938 a introdus, pentru prima dată, principii împrumutate din
legislaŃia:
a. URSS;
b. Germaniei naziste;
c. corporatismului fascist italian;
d. Republicii franceze.
235. Conform ConstituŃiei din anul 1938 capul statului era decretat :
a. regele;
b primul ministru;
c. mitropolitul;
d. presedintele Senatului.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum