CONTINUARE 5-INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

In jos

CONTINUARE 5-INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 3:37 pm

CONTINUARE
121. În Regatul francilor s-a răspândit instituŃia precariei sub forma de:
a. data;
b. oblata;
c. remuneratoria;
d. toate (data, oblata, remuneratoria).
122. În Regatul francilor, Curia Regis, instalată chiar în palatul regal, avea atribuŃii judecătoresti,
fiind, în acelasi timp, si :
a. Parlament;
b. curte de apel;
c. Parlament si curte de apel;
d. comandamentul armatei.
123. În Regatul francilor, OrdonanŃa din anul 1254 a stabilit în termeni fermi jurisdicŃia
parlamentelor si funcŃia bailivilor. Bailivii erau:
a. funcŃionari regali cu atribuŃii în materie administrativă;
b. funcŃionari regali cu atribuŃii în materie juridică;
c. funcŃionari regali cu atribuŃii în materie financiară si militară;
d. toate (funcŃionari regali cu atribuŃii în materie administrativă, juridică, financiară si
militară).
124. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, când absolutismul a atins apogeul, Consiliul de Stat,
numit si Consiliul afacerilor străine, reprezenta:
a. organul în care se dezbăteau problemele de pace, război, tratatele si tratativele cu alte
state;
b. organul în care se dezbăteau problemele legate de politica financiară a regatului;
c. organul în care se dezbăteau problemele legate de justiŃie;
d. organul în care se dezbăteau problemele legate de legislaŃie.
125. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea au fost elaborate marile ordonanŃe (Marea OrdonanŃă
asupra procedurii civile, OrdonanŃa penală referitoare la procedura criminală, OrdonanŃa cu privire
la comerŃ, Codul marinei) care au alcătuit:
a. constituŃii;
b. coduri;
c. cărŃi;
d. sinteze.
126. Marea OrdonanŃă asupra procedurilor civile (Codul civil, 1667), promulgată în timpul lui
Ludovic al XIV-lea, reglementa:
a. procedurile de citare;
b. procedurile de judecare si de rejudecare;
c. procedurile de citare, de judecare si de rejudecare;
d. procedurile de aplicare a pedepselor.
127. La iniŃiativa cancelarului d’Aguesseau din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, au fost
emise trei mari ordonanŃe:
a. OrdonanŃa pentru reglementarea regimului donaŃiilor, Codul marinei, OrdonanŃa
referitoare la testamente;
b. OrdonanŃa pentru reglementarea regimului donaŃiilor, OrdonanŃa cu privire la comerŃ,
OrdonanŃa referitoare la testamente;
c. OrdonanŃa pentru reglementarea regimului donaŃiilor, OrdonanŃa referitoare la testamente,
OrdonanŃa privitoare la substituŃii fideicomisare;
d. OrdonanŃa penală referitoare la procedura criminală, OrdonanŃa privitoare la substituŃii
fideicomisare, OrdonanŃa referitoare la testamente.
128. În Germania feudală, Congresul feudalilor si Congresul restrâns (Hoftag) s-au transformat în
organisme reprezentative ale clerului, feudalilor si orăsenilor, numite:
a. Reichstag;
b. Hoftag;
c. Landtag;
d. Reichskammergericht (InstanŃa Imperială).
129. În sec. al XIII-lea, în Germania fărâmiŃată teritorial si cu o varietate de drept, au apărut două
coduri care s-au bucurat de o autoritate întinsă:
a. Codul Teresianum si Oglinda Svabă;
b. Oglinda Saxonă si Regulamentul civil prusian;
c. Oglinda Saxonă si Oglinda Svabă;
d. Codul civil si Codul penal.
130. După războiul Ńărănesc german a fost alcătuit Codul penal si de procedură penală, promulgat
de Carol Quintul, care s-a numit:
a. Regulamentul funciar prusian;
b. Codul Carolina;
c. Oglinda Saxonă;
d. Regulamentul civil prusian.
131. În Germania medievală a funcŃionat, îndeosebi în zona Westfaliei, până la mijlocul sec. al
XVI-lea, una dintre cele mai stranii instituŃii care a contribuit la temperarea abuzurilor seniorilor
si la pedepsirea fără milă a bandiŃilor, numită:
a. Tribunalul Vehmic;
b. Reichstag;
c. Bula de aur;
d. Tribunalul Carolina.
132. Wilhelm Cuceritorul a schimbat organizarea în statul anglo-saxon, instituind statul centralizat
condus de o monarhie feudală. La Congresul feudalilor de la Salisburry, Wilhelm a impus
baronilor să presteze jurământ, stabilind că:
a. dreptul de proprietate asupra pământurilor le aparŃinea baronilor;
b. dreptul de proprietate asupra pământurilor aparŃinea, în exclusivitate, Coroanei, „ceilalŃi
nefiind decât posesori”;
c. dreptul de proprietate asupra pământurilor aparŃinea Coroanei si baronilor, în egală măsură;
d. dreptul de proprietate asupra pământurilor aparŃinea baronilor si Ńăranilor de pe mosiile lor.
133. Dezvoltarea economică din Anglia din sec. XII-XIII a favorizat trecerea la monarhia
reprezentativă pe stări. Aceasta a fost consacrată prin:
a. Magna Charta Libertatum si Statutele sau prevederile de la Oxford;
b. Oglinda Saxonă si Oglinda Svabă;
c. Oglinda Saxonă si Magna Charta Libertatum;
d. Statutele sau prevederile de la Oxford si Oglinda Svabă.
134. În Anglia s-a format în timp un nou drept care s-a vrut uniform si comun întregii Ńări. Acesta sa
numit:
a. common law (dreptul comun);
b. dreptul procedural;
c. dreptul penal;
d. dreptul familiei.
135. În statul kievean, cea mai veche pravilă de legi a fost:
a. Pravila lui Ivan cel Groaznic;
b. Pravila lui Iaroslav;
c. Pravila agrară;
d. Legea pentru judecarea oamenilor.
136. NaŃionalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări si de
transport a avut loc la:
a. 2 martie 1949;
b. 20 aprilie 1950;
c. 11 iunie 1949;
d. 11 iunie 1950.
137. Obiectivele politicii partidului si statului comunist în domeniul economic în perioada 1945-
1953 au fost:
a. dirijarea producŃiei particulare, a circulaŃiei si desfacerii producŃiei, preluarea de către stat a
tuturor pârghiilor economice;
b. libertatea producŃiei particulare, a circulaŃiei si desfacerii producŃiei;
c. neintervenŃia statului în problemele economice;
d. remunerarea adecvată a muncitorului.
138. Colectivizarea a fost impusă prin:
a. constrângere economică permanentă;
b. arestări, procese publice, internări în lagăre;
c. violenŃă fizică;
d. toate variantele sunt corecte (constrângere economică permanentă; arestări, procese publice,
internări în lagăre; violenŃă fizică).
139. Organizarea legislativă a gospodăriilor agricole colective s-a realizat ca urmare a:
a. „donaŃiilor” de pământ făcute prin constrângere; confiscării averii celui care nu îsi achita
impozitele si cotele;
b. confiscării proprietăŃilor de 50 ha si peste; micsorării impozitului agricol si a cotelor;
c. împroprietăririi Ńăranilor; micsorării impozitului agricol si a cotelor;
d. toate variantele sunt gresite.
140. Aplicând articolul 209 din Codul Penal, între anii 1957-1959, activitatea Partidului Comunist
se evidenŃiază prin:
a. întemniŃarea opozanŃilor politici si a proprietarilor de pământ care au manifestat ezitări faŃă
de intrarea în gospodăriile agricole colective;
b. confiscarea parŃială sau totală a averilor celor care manifestau atitudine ostilă faŃă de
intrarea în gospodăriile agricole colective;
c. pedepsirea actelor de nesupunere si răzvrătire faŃă de ordinea socială;
d. toate variantele sunt corecte.
141. Instrumentul represiv folosit de „justiŃia populară”, în vederea lichidării proprietăŃii particulare
asupra pământului a fost reprezentat de:
a. legislaŃia referitoare la nerespectarea planului de stat, a neîndeplinirii cotelor achiziŃiilor si
colectărilor;
b. legislaŃia referitoare la respectarea planului de stat, a îndeplinirii cotelor achiziŃiilor si
colectărilor;
c. legislaŃia referitoare la întemniŃarea opozanŃilor politici;
d. toate variantele sunt corecte.
142. Conform ConstituŃiei din anul 1965, organele supreme ale puterii de stat erau următoarele:
a. Marea Adunare NaŃională si Partidul Comunist Român;
b. Marea Adunare NaŃională si Consiliul de Ministri;
c. Marea Adunare NaŃională si Consiliul de Stat;
d. Consiliul de Stat si Partidul Comunist Român.
143. Reglementarea sistemului electoral, organizarea Consiliului de Ministrii, adoptarea si
modificarea ConstituŃiei, adoptarea bugetului de stat au fost atribuŃii ale:
a. Consiliului de Stat;
b. Consiliului de Ministri;
c. Marii Adunări NaŃionale;
d. Partidului Comunist Român.
144. Consiliul de Ministri, ca organ suprem al administraŃiei de stat, îndeplinea următoarele
atribuŃii:
a. stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne si externe a statului,
asigurarea executării legilor, elaborarea proiectului planului de stat si a proiectului bugetului
de stat;
b. stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne si externe a statului,
stabilirea datei alegerilor de deputaŃi, acordarea cetăŃeniei;
c. stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne si externe a statului,
stabilirea gradelor militare, acordarea decoraŃiilor si titlurilor de onoare;
d. elaborarea proiectului planului de stat si a proiectului bugetului de stat, alegerea si
revocarea Consiliului de Stat, alegerea si revocarea Consiliului de Ministri.
145. Ca organe locale ale puterii de stat, Sfaturile populare aveau următoarele atribuŃii:
a. supraveghea respectarea legii de către ministere, adopta bugetul si planul economic local;
b. controla activitatea comitetelor executive ale Sfaturilor populare inferioare ierarhic;
c. elabora si executa planul economic si bugetul local, gestiona terenurile din fondul funciar
de stat;
d. adopta bugetul si planul economic local, alegea si revoca comitetul executiv al sfatului
popular.
146. Conform ConstituŃiei României adoptată în anul 1991, autoritatea legiuitoare a Ńării este
reprezentată de:
a. Guvernul României;
b. Parlamentul României;
c. Presedintele României;
d. Curtea ConstituŃională.
147. Conform primei constituŃii democratice a României, între atribuŃiile Guvernului României
putem menŃiona:
a. adoptarea moŃiunii de cenzură, a actelor juridice si politice;
b. asigurarea realizării politicii interne si externe a Ńării;
c. solicitarea urmăririi penale a membrilor Guvernului;
d. revizuirea ConstituŃiei.
148. ConstituŃia României din anul 1991 a fost modificată si completată prin Referendum-ul
naŃional din:
a. 18-19 septembrie 2003;
b. 18-19 octombrie 2003;
c. 18-19 octombrie 2004;
d. 17-18 noiembrie 2004.
149. În anul 1550, Ivan al IV-lea a împărŃit statul rus în două părŃi (Zemscina, administrată de
Duma boierilor, sub conducerea Ńarului, si Opricinina, administrată personal de Ńar) printr-un:
a. sudebnic;
b. zapis;
c. opis;
d. nomocanon.
150. Conform Codului Comercial Român din anul 1887, actele subiective de comerŃ nu erau acte de
comerŃ prin natura lor, ci prin faptul:
a. că acestea erau făcute de către un judecător;
b.că acestea erau făcute de către un comerciant:
c. că acestea erau făcute de către o autoritate politică:
d.că acestea erau făcute de către o instituŃie administrativă.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum