CONTINUARE 1 -INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

In jos

CONTINUARE 1 -INTRODUCERE IN ISTORIA DREPTULUI

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 3:34 pm

CONTINUARE
31. ConstituŃia din anul 1866 a fundamentat în România un regim politic:
a. democratic;
b. autoritar;
c. absolutist;
d. liberal.
32. O prerogativă a Parlamentului, conform ConstituŃiei din 1866, era:
a. dreptul de veto absolut;
b. sancŃionarea si promulgarea legilor;
c. dezbaterea si aprobarea legilor;
d. executarea legilor.
33. Conform ConstituŃiei din 1923, ministrii erau răspunzători, numiŃi si revocaŃi de către:
a. rege;
b. Parlament;
c. guvern;
d. Înalta Curte de CasaŃie.
34. Conform ConstituŃiei României adoptată în 1991, una din atribuŃiile presedintelui este:
a. emiterea de hotărâri si ordonanŃe de urgenŃă ;
b. adoptarea legilor statului ;
c. promulgarea legilor ;
d. executarea legilor.
35. Conform ConstituŃiei României adoptată în 1991, verificarea constituŃionalităŃii legilor si a
hotărârilor de guvern cade în sarcina:
a. CurŃii de Conturi;
b. CurŃii ConstituŃionale;
c. organizaŃiilor nonguvernamentale;
d. societăŃii civice.
36. FuncŃiile si prerogativele domniei sunt date de:
a. funcŃia legiuitoare;
b. funcŃia executivă;
c. funcŃia judecătorească;
d. toate la un loc.
37. Conform dispoziŃiilor ConvenŃiei de la Paris din anul 1858, Parlamentul a fost organizat ca
organ:
a. bicameral;
b. unicameral;
c. la latitudinea domnitorului;
d. la latitudinea guvernului.
38. Între anii 1859-1918, în Principatele Unite si în România au avut aplicabilitate:
a. 3 acte constituŃionale ;
b. 4 acte constituŃionale ;
c. 2 acte constituŃionale ;
d. un act constituŃional.
39. Primul organ de contencios administrativ a fost:
a. Consiliul de Stat creat în 1864 ;
b. Parlamentul din 1866;
c. Adunarea Obstească din 1831 din łara Românească;
d. Curtea de Conturi.
40. În perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947, din punct de vedere al tipului istoric de stat,
România a fost:
a. un stat capitalist;
b. un stat comunist;
c. un stat dictatorial;
d. un stat de drept.
41. Regele Menes a unificat Egiptul de Jos si Egiptul de Sus. Cele patru secole care au urmat
unificării au transformat statul egiptean într-o :
a. despoŃie orientală, în care conducerea era asigurată de faraon, ajutat de Consiliul de
guvernare ;
b. democraŃie în care aristocraŃia funciară si cea orăsenească a fost adusă la ascultare de către
puterea centrală ;
c. teocraŃie în care puterea sacerdotală deŃinea puterea ;
d. federaŃie condusă de faraon, recunoscut ca fiu al zeului Ra.
42. În Egiptul Antic instanŃa supremă de judecată era :
a. Curtea Supremă, alcătuită din 31 de judecători;
b. colegiile sacerdotale de la Memphis si Theba;
c. nomarhul ajutat de scribi si de judecătorii regali ;
d. tribunalele de nomă
43. Conducerea statului babilonian a aparŃinut :
a. administratorilor speciali numiŃi nubanda;
b. funcŃionarilor speciali desemnaŃi numiŃi radianum;
c. despotului asemănător faraonului egiptean numit Patesi-Lugal;
d. preoŃilor, scribilor si judecătorilor.
44. În Babilon, bunurile Ilku erau acordate de rege:
a. preoŃilor;
b. nobililor ;
c. sclavilor CurŃii Regale;
d. soldaŃilor sau ofiŃerilor, ca răsplată pentru serviciile militatre prestate.
45. Codul lui Hamurabi a acordat atenŃie Dreptului familiei precizând valabilitatea căsătoriei doar
prin:
a. acordul preoŃilor ;
b. acordul autorităŃilor ;
c. acordul faraonului ;
d. în baza unui contract încheiat expres între părŃi.
46. În materia dreptului penal, Codul lui Hamurabi s-a distins prin :
a. eliminarea pedepsei talionului si introducerea sistemului despăgubirii ;
b. introducerea pedepsei cu moartea;
c. introducerea jurământului în faŃa judecăŃii;
d. predarea delicventului, indifferent de starea socială, rudelor victimei care puteau face orice
cu el.
47. Vechile norme de drept indian aparŃin, în esenŃă :
a. scolii de drept din Bengal si scolii de drept din Benares ;
b. Codului lui Manu ;
c. nobilimii militare ;
d. brahmanilor.
48. Codul lui Manu a reglementat în mod amănunŃit si impedimentele la căsătorie :
a. amestecul dintre caste era pedepsit cu severitate ;
b. căsătoria în linie directă era acceptată, indiferent de gradul de rudenie;
c. desfacerea căsătoriei era admisă;
d. nu era admis abandonul femeii pentru motiv de boală incurabilă si nici desfacerea căsătoriei
făcute prin înselăciune sau datorită sterilităŃii.
49. Dreptul penal a primit o amplă reglementare în Codul Manu, care indica o multitudine de
pedepse. Adulterul , fie cel comis de o femeie brahmană sau cel comis de un Ksatryas ori Vasyas cu
o brahmană era pedepsit :
a. prin strivirea sub picioarele elefantului;
b. prin ardere ;
c. prin decapitare ;
d. prin sfîsierea de către câini în public.
50. Conform confucianismului, doctrină apărută în China antică spre sfârsitul perioadei Cen,
activitatea statală trebuia să se bazeze :
a. pe lege ;
b. pe dorinŃa vechii nobilimi ;
c. pe obiceiuri si tradiŃii ;
d. pe dorinŃa autorităŃilor.
51. Prima sistematizare a dreptului chinez s-a produs în secolele V-IV î. Chr., cea mai cuprinzătoare
culegere de legi fiind :
a. Culegerea FaŃin (Cartea legilor), întocmită de demnitarul Li-Cue;
b. Codul Mu, alcătuit de către Mu-van ;
c. Codul Civil Chinez ;
d. Culegerea de legi alcătuită de Tin-Si-Huandi.
52. În Grecia antică, trecerea de la regimul de dominaŃie al aristocraŃiei la cel al democraŃiei s-a
făcut :
a. prin intermediul tiraniei ;
b. prin intermediul Adunării Poporului (Agora) ;
c. prin intermediul magistraŃilor ;
d. prin intermediul Ńăranilor si mestesugarilor
53. În statul spartan “comunitatea egalilor” (pătura conducătoare) era formată:
a. de agricultori si comercianŃi;
b. de populaŃia cucerită si iloŃi;
c. de spartani, care erau cetăŃeni cu drepturi depline si proprietari ai pământurilor ;
d. de perieci.
54. Conform Regulamentelor Organice, armata îndeplinea rolul de miliŃie naŃională, organizată
numai pentru paza „marginilor Ńării si pentru slujba dinlăuntru“ având ca sef suprem pe :
a. Marele spătar
b. Marele hatman ;
c. ofiŃerul recrutat din rândul boierilor cu gradul cel mai mare ;
d. domnitor.
55. Conform Statutului dezvoltător al ConvenŃei de la Paris (1864) s-a instituit sistemul parlamentar
bicameral, format din :
a. Camera Lorzilor si Camera de Jos ;
b. Adunarea Electivă si Adunarea Ponderatrice ;
c. Senat si Camera de Sus;
d. Camera DeputaŃilor si Camera de Jos.
56. Cum trăiau geto-dacii până la formarea statului lor?
a. în triburi.
b. în uniuni de triburi.
c. în regate.
d. în ducate.
57. De către cine era deŃinută puterea supremă în statul dac până la cucerirea Daciei de către
romani?
a. vicerege.
b. rege.
c. preoŃi.
d. tarabostes.
58. În statul spartan, întemeietorul “organizaŃiei de stat”, a unei noi constituŃii, a unei mari reforme
agrare si a multor legi spartane, a fost :
a. Licurg ;
b. Gerusia ;
c. Adunarea poporului ;
d. Comunitatea egalilor.
59. În statul athenian, Colegiul arhonŃilor era alcătuit din 9 membri, dintre care primii 3 aveau cele
mai importante atribuŃii. Printre acestia, cel care se ocupa cu problemele de culte ra :
a. arhontele eponim ;
b. arhontele polemarh ;
c. arhontele bazileu ;
d. arhonŃii thesmoteti.
60. În statul athenian, cel care a extins atribuŃiile areopagului asupra întregii administraŃii a statului,
asupra deliberărilor adunărilor si asupra controlului educaŃiei a fost :
a. Dracon ;
b. Solon ;
c. Efialte ;
d. Pisistrate.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum