CONTINUARE 5-INTRODUCERE IN STIINTE ECONOMICE

In jos

CONTINUARE 5-INTRODUCERE IN STIINTE ECONOMICE

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 2:09 pm

CONTINUARE
101. Bunurile se clasifica dupã urmãtoarele criterii:
a. dupã accesul omului la aceste bunuri
b. dupã posibilitatea de a se înlocui unele pe altele
c. dupã provenientã
d. dupã zona geograficã de provenientã
e. dupã destinatii.Identificati rãspunsul fals
102. Bunurile economice se clasifica dupã cum urmeazã:
bunuri corporale
a) bunuri corporale.
b) bunuri necorporale.
c) bunuri de productie.
d) bunuri fungibile.
e) bunuri nefungibile.
f) bunuri directe etc..
Alegeti rãspunsul fals din urmãtoarele variante de rãspuns:
a. A+B
b. C+D
c. D+E
d. E+F
e. C+F
27
103. Dupã provenienta bunurile se împart in:
a) bunuri primare.
b) bunuri intermediare.
c) bunuri secundare.
d) bunuri tertiare.
e) bunuri finale.
Alegeti varianta incorecta din urmãtoarele combinatii:
a. A+B
b. B+C
c. C+D
d. D+E
e. B+E
104. Ipotezele teoriei utilitãtii cardinale privind utilitatea bunurilor sunt urmãtoarele:
a. consumatorul este capabil sa aprecieze cantitativ utilitatea printr-un numãr
b. oricare ar fi doi vectori de bunuri , consumatorul poate decide asupra alegerii unuia sau a
altuia, întrucât bunurile pot fi comparate
c. utilitãtile individuale rezultate din consumul unor cantitãti consecutive dintr-un bun
sunt variabile
d. folosind utilitãtile, consumatorul poate alege dintre bunuri pe cel optim
105. Ipotezele teoriei utilitãti ordinale privind utilitatea bunurilor sunt urmãtoarele:
a. oricare ar fi 2 vectori de bunuri, consumatorul poate decide asupra alegerii unuia sau
altuia, intru cit bunurile pot fi comparate
b. consumatorul este capabil sa aprecieze cantitativ utilitatea printr-un numãr.
c. orice ansamblu de bunuri poate fi comparat cu el însusi , ceea ce presupune variatia
preferintei pentru un bun sau pentru întreg ansamblul
d. teoria asigura o relatie de tranzitivitate, usurând alcãtuirea de ierarhii
106. O utilitate dobândeste un sens economic atunci când:
a. se stabileste o relatie intre caracteristicile bunului si cel putin una din nevoile
individuale sau sociale , indiferent daca este reala sau indusa
b. se constientizeazã relatia dintre caracteristicile bunului si nevoi
c. comunitatea nu este capabila sa foloseascã utilitatea caracteristica a unui bun pentru
satisfacerea nevoilor ei
d. comunitatea este capabila sa foloseascã utilitatea caracteristica a unui bun pentru
satisfacerea nevoilor ei
107. Preturile se clasifica dupã urmãtoarele criterii:
a) dupã obiectul de referintã.
b) dupã modul de formare.
c) dupã durata de formare.
d) dupã sfera de actiune.
e) dupã gradul de valabilitate.
a. A+C
b. B+D
c. C+E
d. A+D
e. B+E
28
108. Functiile pretului sunt urmãtoarele :
a) de informare .
b) de inducere in eroare a cumpãrãtorului.
c) de evaluare a eficientei.
d) de stimulare a producãtorilor.
e) de revendicare a proprietãtii.
f) de recuperare a costurilor.
a. A+C
b. B+D
c. C+E
d. D+F
e. B+E
109. In practica economica se folosesc urmãtoarele tipuri de costuri:
a) cost total.
b) cost sinergic.
c) cost fix.
d) cost atipic.
e) cost variabil.
f) cost alotropic.
g) cost marginal.
h) cost mediu unitar.
a. A+C+E
b. B+D+F
c. C+E+G
d. D+F+H
e. A+DG
110. Factorii de care depinde evolutia costului mediu unitar sunt:
a. perfectionarea tehnologiilor
b. cresterea profiturilor
c. nivelul productivitãtii muncii
d. preturile factorilor de productie utilizati
e. volumul productiei
111. Circumstantele in care are loc minimalizarea costurilor sunt urmãtoarele:
a) scãderea cererii.
b) cresterea profitului în conditiile pãstrãrii pretului de vânzare.
c) pãstrarea neschimbata a calitãti.
d) pãstrarea neschimbata a cererii.
e) actiunea restrictiva a resurselor.
f) cresterea cererii.
a. A+C
b. B+D
c. C+E
d. D+F
e. A+D
29
112. Reducerea costurilor de productie se poate realiza prin:
a. achizitionarea de factori de productie de calitãti corespunzãtoare la preturi minime
b. scãderea randamentelor factorilor de productie
c. cresterea productivitãtii muncii
d. reducerea cheltuielilor de regie
e. reducerea costurilor pe fazele procesului de productie
113. Rezultatele economice ale unei activitãti productive se clasifica dupã cum urmeazã:
a. rezultate globale (brute)
b. rezultate finale
c. rezultate caracteristice
d. rezultate nou create
e. rezultate certe
114. Instrumenetele economice folosite de competitori sunt:
a) reducerea costurilor bunurilor sub cele a concurentei
b) presiuni morale
c) reducerea preturilor de vânzare
d) sponsorizarea unor actiuni sociale
c) ridicarea calitãtii bunurilor
f) acordarea de facilitate clientilor
a. A+C
b. B+D
c. C+E
d. D+F
e. C+F
115. Factorii ce influenteaza concurenta sunt:
a) numãrul si puterea vânzãtorilor si cumpãrãtorilor
b) selectarea producãtorilor
c) gradul de diferentiere al produselor
d) gradul de transparenta al pietei
e) egalizarea progresivã a veniturilor
f) nivelul dezvoltãrii economice
a. A+D
b. B+E
c. C+F
d. A+C
e. D+E
116. Cauzele esecului pietei sunt urmãtoarele:
a. dificultatea individualizãrii dreptului de proprietate
b. costurile tranzactionale semnificative legate de realizarea unui schimb avantajos, se pot
obtine doar prin tratative lungi si costisitoare
c. esecul unor negocieri de schimb avantajoase care duc la blocaje ale unor proiecte
d. costurile sociale sunt prea mici
30
117. Definiti externalitãtile si circumstantele producerii lor :
a. reprezintã consecintele unei activitãtii economice, care afecteazã viata oamenilor
inclusiv a mediului natural.
b. se concretizeazã in costuri sau beneficii, care sunt evidentiate in cheltuielile
respectiv rezultatele economice obtinute de agentii economici
c. sunt generate de acele activitãti care provoacã efecte asupra altor grupuri de persoane
decât cele care le produc
118. Externalitãtile prezintã urmãtoarele caracteristici
a. deriva din activitatea altor agenti economici decât cei care le suporta costurile
directe
b. efectele fiind incluse nu sunt investigate in mod direct pe piatã si nu influenteaza
echilibrul concurential
c. apar datorita faptului ca drepturile de proprietate asupra unor resurse sunt bine protejate
119. Externalitãtile se clasifica si se definesc dupã cum urmeazã:
a. Pozitive (benefice), atunci când beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile
sociale
b. Negative (malefice), atunci când costurile private sunt mai mari decât cele sociale
120. Trãsãturile bunurilor publice sunt:
a) nonexcluziunea
b) excluziunea
c) nonrivalitatea
d) rivalitatea
a. A+C
b. B+D
c. A+D
d. A+B
e. C+D
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum