CONTINUARE 4-INTRODUCERE IN STIINTE ECONOMICE

In jos

CONTINUARE 4-INTRODUCERE IN STIINTE ECONOMICE

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 2:08 pm

CONTUNUARE
81. Inflatia reprezintã:
a. acea stare de dezechilibru economic în care masa monetara existenta în economie
depaseste necesarul real de moneda, ducând la cresterea generalizata a preturilor si la
scaderea puterii de cumparare a banilor
b. acea stare de echilibru economic în care masa monetara existenta în economie
depaseste necesarul de moneda
c. acea stare de echilibru financiar care are ca rezultat cres terea puterii de cumparare a
oamenilor
d. acea stare de dezechilibru economic în care masa monetara existenta în economie nu
depaseste necesarul real de moneda
e. acea stare de dezechilibru economic în care masa monetara existenta în banci nu
depaseste nevoile oamenilor pentru procurarea celor necesare traiului
82. Deflatia este:
a. situatia, existenta în economie, în care, pe termen scurt, oferta de bunuri si servicii
este mai mare decât cererea, având loc scaderea preturilor
b. situatia, existenta în economie, în care, pe termen lung, oferta de bunuri si servicii
este
egala cu cererea
c. situatia existenta în economie, în care, pe termen lung, oferta de bunuri si servicii
este mai mica decât cererea, având loc scaderea preturilor
d. opusul inflatiei, reflectând situatia, existenta în economie, în care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decât cererea, având loc scaderea preturilor
e. sinonimul inflatiei, reflectând situatia, existenta în economie, în care, pe termen
lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decât cererea, având loc scaderea preturilor
83. Slumpflatia pune în evidentã:
a. starea de echilibru a economiei, în care productia nationala stagneaza
b. starea de declin sau de regres a economiei, în care productia nat ionala scade, iar
inflatia este zero
c. starea de declin sau de regres a economiei, în care productia nat ionala scade, iar
inflatia se manifesta cu intensitate ridicata
d. starea de avânt a economiei, în care productia nationala creste, iar inflatia se
manifesta cu intensitate ridicata
e. starea de declin sau de regres a economiei, în care productia nat ionala scade, iar
inflatia scade.
84. Cauzele principale ale inflatiei sunt:
A. numãrul mare de someri;
B. emisia excesivã de monedã;
C. numãr mare de cetãteni plecati la muncã în strãinãtate;
D. excedentul de cerere agregatã;
E. schimbarea monedei nationale;
F. cresterea costurilor de productie;
G. cresterea nivelului de trai.
a. A+B+C
b. E+F+G
c. A+C+D
d. A+D+F
e. B+D+F
23
85. Datoria publicã înseamnã:
a. împrumuturile externe contractate de catre firme, atunci când acestea se confrunta cu
dificultati financiare
b. împrumuturile externe contractate de catre stat, atunci când tara respectiva se
confrunta cu dificultati economice
c. împrumuturile interne contractate de catre stat, atunci când tara respectiva se
confrunta cu dificultati economice
d. împrumuturile interne sau externe contractate de catre stat, atunci când tara
respectiva se confrunta cu dificultati economice
e. împrumuturile acordate de catre un stat altui stat
86. Programarea macroeconomica:
a. contravine pietei
b. nu contravine pietei
c. contravine permanent pietei
d. contravine ideii de piata
e. contravine bunei functionari a pietei
87. Cauzele care conduc la inegalitatea veniturilor sunt:
A. diferentele de abilitate;
B. diferentele de performante în munca;
C. diferentele în asumarea riscurilor;
D. diferentele de salarizare;
E. diferentele de educatie si instruire;
F. diferentele de experienta în profesie;
G. diferentele în averea mostenita;
H. diferentele de sansa;
I. discriminarea statistica;
J. diferentele de autoevaluare.
a. B+C+D+E+F+G+H+I
b. A+B+C+D+E+F+G+H
c. B+C+D+F+G+H+I+J
d. A+C+D+E+F+G+H+J
e. A+B+C+E+F+G+I+J
88. Proprietatea publica este:
a. acea proprietate pe baza careia si prin exploatarea careia statul asigura bunurile publice
b. totalitatea proprietatilor private dintr-o tara
c. totalitatea proprietatilor dobândite prin nationalizare
d. totalitatea veniturilor extrabugetare
e. totalitatea bunurilor existente la vedere
89. Nivelul de trai poate fi definit ca:
a. reprezentând aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ
sau ale unei colectivitati
b. reprezentând satisfacerea într-o anumita masura a nevoilor economice ale unui
individ sau ale unei colectivitati
c. reprezentând aspectul calitativ al insatisfacerii nevoilor economice ale unui individ
sau ale unei colectivitati
d. reprezentând nivelul de asigurare al „cosului zilnic”
e. reprezentând calificativul dat standardelor internationale de trai
24
90. În general, toate programele de reformã includ trei mãsuri fundamentale:
A. centralizarea economicã;
B. liberalizarea economicã;
C. privatizarea;
D. stabilizarea macroeconomicã;
E. stabilizarea microeconomicã.
a. A+B+D
b. C+D+E
c. A+D+E
d. A+B+C
e. B+C+D
91. În functie de potentialul economic tãrile se clasificã în:
A. superputeri economice mondiale;
B. mari puteri economice;
C. puteri economice regionale;
D. tãri industriale cu potential economic mijlociu;
E. tãri industriale cu potential economic mic;
F. tãri neindustrializate;
G. tãri în curs de industrializare.
a. A+B+C+D+E
b. C+D+E++F+G
c. A+D+E+F+G
d. B+C+E+F+G
e. A+C+E+F+G
92. Notiunea de decalaj economic defineste:
a. diferentele între marimile industriilor anumitor tari
b. diferentele între numarul populatiei ocupate
c. diferentele cantitative între indicatorii care exprima starea economiei diverselor tari
ori
grupe de tari
d. diferentele între indicatorii care exprima dezvoltarea industriala a tarilor ori grupelor
de tari
e. diferentele calitative între coeficient ii de integrare economica
93. Principalele interdependente economice internationale sunt:
A. interdependentele religioase;
B. interdependentele comerciale;
C. interdependentele financiare;
D. interdependentele geografice;
E. interdependentele dintre infrastructurile nationale;
F. interdependentele umane;
G. interdependentele culturale.
a. A+C+D+E
b. A+B+E+F
c. B+D+E+G
d. B+C+E+F
e. A+E+F+G
25
94. Diviziunea mondialã a muncii exprimã:
a. procesul de împartire a productiei pe plan mondial
b. concentrarea specialistilor doar în anumite t ari
c. schimbul de specialisti pentru realizarea anumitor proiecte
d. procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor nationale în productia si
comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piat a mondiala
e. procesul istoric subiectiv de specializare a economiilor nationale în productia si
comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piat a interna
95. Conceptul de piatã mondialã defineste, în sens larg:
a. totalitatea raporturilor de vânzare-cumparare de marfuri, servicii, tehnologii etc.
dintre
agentii economici participanti la circuitul economic mondial de valori materiale,
spirituale si banesti
b. vânzarea produselor pe piata mondiala
c. cumpararea de marfuri de pe piata mondiala
d. totalitatea raporturilor de vânzare-cumparare de pe plan mondial
e. unele raporturi de vânzare-cumparare de marfuri, servicii, tehnologii etc. dintre
agentii
economici internationali
96. Stocul de investitii directe exprimã:
a. marimea relativa a plasamentelor de capital în afaceri controlate de investitor
b. marimea relativa a amplasamentelor de capital în afaceri controlate de investitor
c. marimea relativa a plasamentelor de capital în afaceri necontrolate de investitor
d. marimea absoluta a plasamentelor de capital în afaceri controlate de investitor
e. marimea absoluta a amplasamentelor de capital în afaceri necontrolate de investitor
97. Fluxul (piata) schimburilor valutare reprezintã:
a. ansamblul raporturilor care se desfasoara între agentii economici în legatura cu
tranzactiile de vânzare-cumparare de valuta
b. schimbul de valuta între agentii economici
c. schimbul de valuta între tari
d. unele raporturi care se desfasoara între agentii economici straini în legatura cu
tranzactiile de vânzare-cumparare de valuta
e. ansamblul raporturilor care se desfasoara între agentii economici din tara noastra si
cei din alte tari
98. Etalonul monetar este:
a. valoare materiala adaptata conventional ca baza a sistemului monetar
b. o valoare imateriala adaptata conventional ca baza a sistemului monetar
c. o valoare materiala sau imateriala adaptata conventional ca baza a sistemului
monetar,
prin care se defineste valoarea monedelor
d. o valoare adaptata de o tara prin care se defineste valoarea monedelor nationale
e. o valoare prin care se defineste valoarea monedelor universale
26
99. Uniunea economicã si politicã (telul final al integrãrii) poate fi atins prin parcurgerea gradualã a
urmãtoarelor stadii (etape):
A. zona de comert liber;
B. uniunea vamalã;
C. piata comunã
D. uniunea economicã;
E. uniunea teritorialã;
F. integrarea culturalã;
G. uniunea politicã.
a. A+C+D+E+F
b. A+B+D+E+G
c. B+C+D+E+G
d. A+B+C+D+G
e. B+C+D+E+F
100. Prin conceptul de bun se întelege:
a. element din natura (transformat sau nu) având o contributie pozitiva la
perpetuarea si înfrumusetarea vietii
b. element al activului patrimonial, identificabil si mãsurabil, corporal sau
necorporal
care satisface o anumita trebuintã sociala sau individuala
c. c) produsul unei activitãti economice destinate satisfacerii nevolor spirituale
ale omului. Identificati rãspunsul fals
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum