CONTINUARE 1 -INTRODUCERE IN DREPT

In jos

CONTINUARE 1 -INTRODUCERE IN DREPT

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 1:58 pm

CONTINUARE
26. Cutuma:
1. este un izvor principal de drept, alaturi de tratat, in dreptul international public;
2. apare in treapta primitiva de dezvoltare a societatii, ca necesitate de conservare a valorilor societatii;
3. poate fi izvor de drept, in materiea dreptului privat, in masura in care este consacrata ca atare prin lege.
a. 1,3
b. 1
c. 1,2,3
27. Principiile legiferarii sunt:
1. principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice;
2. principiul asigirarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului;
3. principiul corelarii sistemului actelor normative;
4. principiul accesibilitatii si al economiei de mujloace in elaborarea normativa;
a. 1,2,4
b. 2,3,4
c. 1,2,3,4
28. Sunt parti constitutive ale actului normativ:
1. expunerea de motive;
2. titlul actului normativ;
3. preambulul si formula introductiva;
4. dispozitii sau principii generale;
5. dispozitii de continut;
6. dispozitii finale si tranzitorii.
a. 1,2,4,5
b. 2,4,5,6
c. 1,2,3,4,5,6
d. 2,3,6
5
29. Articolul:
1. constituie elementul structural al actului normativ;
2. de regula contine o dispozitie de sine-statatoare;
3. se poate grupa cu alte articole, in sectiuni, capitole, titluri.
a. 1,2,3
b. 1,3
c. 2
30. Incorporarea:
1. poate fi oficiala sau neoficiala;
2. este numai oficiala;
3. reprezinta o asezare a actelor normative in raport de criterii exterioare.
a. 1
b. 1,3
c. 2,3
31. Aplicarea dreptului:
1. reprezinta una din formele realizarii dreptului;
2. nu poate fi elaborata decat de autoritatile statului;
3. consta in elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale, in vederea transpuneii in practica a
dispozitiilor si sanctiunilor nomelor de drept.
a. 2
b. 1,2,3
c. 2,3
32. Constituie faze ale aplicarii dreptului:
1. stabilirea starii de fapt;
2. alegerea normei de drept;
3. interpretarea normelor juridice;
4. elaborarea actului de aplicare.
a. 1,2,3,4
b. 2,3
c. 1,3,4
33. Interpretarea normelor juridice:
1. constituie o etapa a aplicarii dreptului;
2. consta in operatiuni de lamurire si concretizare a continutului regulii de drept cuprinsa in norma care
urmeaza a guverna raportul respectiv;
3. poate fi realizata de cetateanul asupra caruia se va rasfrange, in temeiul egalitatii in fata legii.
a. 2
b. 1,3
c. 1,2
34. Care sunt componentele continutului dreptului:
a. vointa si interesul;
b. forma internã si forma externã;
c. statistica si dinamica;
d. ordinea juridicã si ordinea socialã;
e. forma dreptului si esenta dreptului.
35. Care sunt factorii de configurare a dreptului:
a. norma juridicã, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul dreptului;
b. sistemul romano-germanic, sistemul anglo-saxon, sistemul de drept musulman, sistemul de drept
hindus, sistemul de drept comunitar;
c. teritoriul, populatia, puterea publicã;
d. cadrul natural, cadrul economic, social si politic national si international, factorul uman;
e. constiinta juridicã, dreptul natural, ordinea de drept.
6
36. Cum poate fi definitã societatea civilã:
a. coloana de sustinere a edificiului social – politic al societãtii având la dispozitie pârghiile prin
care se pot modifica si completa legislatia si implicit structura organizatoricã a sistemului
social-politic;
b. ansamblul formelor organizatorice nestatale apolitice, fundamentate pe dreptul de liberã asociere,
sustinut prin Constitutie, prin intermediul cãrora sunt exprimate public interesele specifice ale
opiniei publice;
c. structura grupalã care cuprinde persoane reunite pe baza conceptelor si atitudinilor comune, ca
reflex al apartenentei lor la aceeasi categorie socialã si care actioneazã pentru satisfacerea pe calea
reglementãrii juridice a intereselor membrilor sãi;
d. o categorie organizatã în partide politice, uniuni sau asociatii legal înregistrate si recunoscute de
autoritãtile statale;
e. grupuri organizate legal ce au la dispozitie pârghiile puterii prin care politica lor poate deveni
politicã de stat, vointa lor fiind impusã ca normã obligatorie pentru societate.
37. Care sunt functiile societãtii civile:
a. functia executivã si administrativã, functia jurisdictionalã, functia externã;
b. functia de supraveghere, de monitorizare a puterii publice privind modul în care sunt gestionate
treburile tãrii, functia de sanctionare a puterii, functia educativã;
c. functia de institutionalizare sau formalizare juridicã, functia de conservare si garantare a valorilor
fundamentale ale societãtii, functia normativã;
d. functia de solutionare a subiectelor, functia de apãrare a demnitãtii umane, a drepturilor omului,
functia de apãrare si promovare a valorilor umane;
e. functia de reglementare socialã, functia de tratare a conflictelor declarate, functia de legitimare a
puterii.
38. Care sunt izvoarele dreptului comunitar:
a. izvoarele materiale, izvoarele formale;
b. actul normativ, cutuma, practica judecãtoreascã, doctrina juridicã, contractul normativ;
c. izvoare actuale si izvoare potentiale;
d. tratatele constitutive si modificate, izvoarele derivate, izvoarele complemetare, izvoarele nescrise.
39. Care sunt caracteristicile dreptului comunitar:
a. este expresia juridicã a relatiilor economiei de piatã;
b. consacrã principiile de libertate, egalitate, echitate;
c. consfinteste dreptul de proprietate, dreptul de liberã circulatie în spatiul U.E.;
d. aplicabilitate imediatã, aplicabilitate directã, prioritate;
e. este imuabil, extern, scris.
40. Care este componenta sistemului actelor normative:
a. legea, obiceiul, jurisprudenta, doctrina;
b. norma juridicã, institutia de drept, ramura de drept, sistemul de drept;
c. Constitutia, legi constitutionale, legi organice, legi ordinare, acte normative ale administratiei
publice;
d. norme juridice dispozitive si norme juridice imperative;
e. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept constitutional, de drept administrativ, de
drept international etc.
41. Cãrei categorii de izvoare de drept apartine jurisprudenta :
a. izvoare scrise, oficiale;
b. izvoare directe;
c. izvoare indirecte;
d. izvoare nescrise;
e. izvoare neoficiale.
42. În care din ramurile dreptului obiceiul este exclus:
a. dreptul constitutional;
b. dreptul penal;
c. dreptul administrativ;
d. dreptul international public;
e. dreptul comercial.
7
43. Care sunt conceptele de abordare a izvoarelor dreptului:
a. teoria vointei, teoria interesului;
b. conceptia Scolii istorice a dreptului, conceptia scolii sociologice;
c. conceptia exegeticã, conceptia liberului drept;
d. conceptia geneticã, conceptia gnoseologicã;
e. conceptia clasicã, conceptia modernã.
44. Ce desemneazã jurisprudenta:
a. totalitatea hotãrârilor judecãtoresti cu caracter de îndrumare date de Înalta Curte de Casatie si
Justitie;
b. o normã de conduitã fundamentatã pe observarea uniformitãtilor asupra cazurilor petrecute în viata
socialã vreme îndelungatã si consideratã ca normã dreaptã;
c. totalitatea pãrerilor, opiniilor exprimate de oamenii de stiintã ai domeniului;
d. totalitatea hotãrârilor judecãtoresti pronuntate de cãtre toate instantele de judecatã, indiferent de
gradul acestora, componente ale sistemului de organizare judecãtoreascã dintr-un stat;
e. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de cãtre stat, în scopul dirijãrii
comportamentului în societate.
45. Ce este Hotãrârea Guvernului:
a. este actul normativ emis în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, în carul unor limite
si în conditiile prevãzute de aceasta;
b. este actul normativ emis de puterea executivã care sustine norme juridice referitoare la organizarea
executãrii legilor, respectiv mãsuri concrete de punere în aplicare a legilor emise de Parlament în
cele mai diverse domenii;
c. actul normativ emis de conducãtorii organelor centrale de administratie de stat, precum si cele care
emanã de la organele locale executive;
d. actul normativ prin care se reglementeazã organizarea Guvernului si a CJAT, organizarea
referendumului, regimul stãrii de urgentã si a stãrii de asediu, organizarea si functionarea
Consiliului Superior al Magistraturii, a partidelor politice, a Ministerului Public, a institutiilor
judecãtoresti, a învãtãmântului;
e. actul normativ care cuprinde un sistem articulat de norme investite cu fortã juridicã superioarã
privitoare la organizarea de stat, structurile economice si formele proprietãtii, dreptului si
libertãtile fundamentale ale omului.
46. Care sunt principiile legiferãrii:
a. principiul legalitãtii, principiul dreptãtii, principiul echitãtii justitiei;
b. principiul teritorialitãtii si principiul personalitãtii;
c. principiile generale sau fundamentale si principiile de ramurã;
d. principiul fundamentãrii stiintifice, principiul corelãrii, principiul echilibrului, principiul
accesibilitãtii;
e. principiul neretroactivitãtii cu cele b. exceptii: principiul ultraactivitãtii si principiul
retroactivitãtii.
47. Ce cuprinde preambulul unui act normativ:
a. scopul reglementãrii respective;
b. denumirea autoritãtii emitente si exprimarea hotãrârii de emitere sau adoptare a actului normativ;
c. denumirea genericã a actului în functie de categoria sa juridicã si autoritatea emitentã precum si
obiectul reglementãrii;
d. prevederi care orienteazã întreaga reglementare, determinã obiectul si principiile acesteia;
e. mãsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrãrii în vigoare a acestuia
si implicatiile lui asupra altor acte normative.
48. Care sunt evenimentele legislative:
a. codificarea si incorporarea;
b. initierea proiectului de lege, dezvoltarea proiectului de lege, adapterea proiectului de lege,
promulgarea legii, publicarea legii;
c. modificarea, completarea, republicarea, suspendarea, abrogarea, rectificarea actelor normative;
d. stabilirea stãrii de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare;
e. asigurarea cadrului organizatoric necesar, respectarea dispozitiilor normative, implicarea organelor
de stat.
8
49. Care e momentul intrãrii în vigoare a legii:
a. data publicãrii în Monitorul Oficial;
b. data promulgãrii ei de cãtre Presedintele tãrii;
c. la c.0 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial;
d. numai dupã depunerea sa spre dezvoltare în Camerele Parlamentului si dupã aprobarea
presedintilor celor douã Camere;
e. La trei zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial sau la data din text.
50. În ce constã regimul juridic special aplicabil strãinilor aflati pe teritoriul tãrii noastre:
a. acest regim acordã strãinilor un tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetãtenilor unui stat
tert considerat ca favorizat;
b. acest regim recunoaste si strãinilor aceleasi drepturi de care se bucurã cetãtenii statului pe care se
aflã strãinii cu unele restrângeri;
c. acest regim este guvernat de legea statului unde strãinul îsi are domiciliul sau resedinta dacã nu are
domiciliului;
d. acest regim acordã strãinilor drepturi ce decurg din legislatiile nationale sau conventiile
internationale la care România si statul al cãrui cetãtean este acesta sunt pãrti;
e. acest regim constã în abordarea de drepturi privind dobândirea de bunuri mobile si imobile,
accesul la institutiile judecãtoresti, exercitarea unei profesii, dreptul la învãtãmântul primar si la
locuintã.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum