CONTINUARE 12-DREPT PENAL PARTE GENERALA

In jos

CONTINUARE 12-DREPT PENAL PARTE GENERALA

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 1:52 pm

CONTINUARE
241. őn actuala reglementare a Codului penal, tentativa este incriminat„:
a) pentru toate infrac—iunile din Codul penal;
b) doar pentru infrac—iunile grave si deosebit de grave;
c) numai atunci c‚nd Codul penal prevede expres acest lucru;
d) pentru infrac—iunile consumate.
242. Infractiunea deviata poate fi savarsita in urmatoarele moduri:
a) a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea penala interzice mai putin, va interzice
si mai mult si invers);
b) aberatio ictus si error in persona (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului);
c) ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie
juridica);
d) reductio ad absurdum (reducerea la absurd, situatie inadmisibila).
243. őn teoria dreptului penal si Ón legisla—ie se face distinc—ie Óntre dou„ categorii de unitate
de infrac—iune:
a) unitate natural„ si unitate artificial„ de infrac—iune;
b) unitate conven—ional„ si unitate neconven—ional„ de infrac—iune;
c) unitate natural„ si unitate legal„ de infrac—iune;
d) unitate simpl„ si unitate complex„ de infrac—iune.
244. őn cadrul unit„—ii naturale de infrac—iune se face distinc—ie Óntre trei tipuri diferite de
infrac—iuni, Ón raport de natura ac—iunii sau inac—iunii care constituie elementul material al
infrac—iunii:
A) infrac—iunea simpl„;
B) infrac—iunea continu„;
C) infrac—iunea deviat„;
D) infrac—iunea continuat„.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
245. őn cadrul unit„—ii legale de infrac—iune se face distinc—ie Óntre patru tipuri de infrac—iuni :
A) infractiunea continuata;
B) infractiunea complexa;
C) infractiunea regresiva;
D) infractiunea de obicei.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
246. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta infractiunii continuate?
A) actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana (unitate de subiect activ);
B) existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la intervale diferite de timp;
C) actiunile sau inactiunile sa fie savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale
(unitatea de infractiune);
D) actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte sau impreuna, contiunutul
mai multor infractiuni distincte (diversitate de continut).
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
247. Infractiuni continuate sunt doar:
a) infractiunile savarsite din culpa;
b) infractiunile savarsite cu intentie depasita (preaterintentie);
c) toate infractiunile savarsite;
d) infractiunile savarsite cu intentie.
248. Data savarsirii infractiunii continuate este considerata ca fiind:
a) data inceperii savarsirii infractiunii;
b) data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
c) data savarsirii urmatoarei infractiuni;
d) data descoperirii infractorului.
249. Precizati care sunt infractiunile care nu pot fi considerate infractiuni continuate:
A) infractiunile savarsite din culpa;
B) infractiunile de obicei sau care implica repetarea activitatii infractionale pentru realizarea
continutului infractiunii;
C) infractiunile savarsite cu intentie;
D) infractiunile care nu sunt susceptibile de repetare (de exemplu, omorul).
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
250. Infractiunea complexa este:
a) infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia
faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor
infractiuni mai grave;
b) infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de
mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;
c) infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul
aceleiasi infractiuni;
d) infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial
agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
251. Infractiunea continuat„ este:
a) infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul
aceleiasi infractiuni;
b) infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial
agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala;
c) infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia
faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor
infractiuni mai grave;
d) infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de
mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia.
252. Infractiunea de obicei se consuma:
a) in momentul terminarii primei actiuni;
b) in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;
c) in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului;
d) in momentul interventiei organelor judiciare.
253. Care sunt condi—iile necesare pentru existen—a infrac—iunii continuate?
A) existen—a unei pluralit„—i de ac—iuni sau inac—iuni s„v‚rsite la diferite intervale de timp;
B) ac—iunile sau inac—iunile s„ fie s„v‚rsite de aceeasi persoan„;
C) ac—iunile sau inac—iunile s„ fie s„v‚rsite Ón realizarea aceleiasi rezolu—ii infrac—ionale;
D) ac—iunile sau inac—iunile s„v‚rsite s„ prezinte, fiecare Ón parte, con—inutul mai multor
infrac—iuni.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
254. Care sunt efectele juridice ale infrac—iunii complexe?
A) infrac—iunea complex„ constituie o cauz„ de agravare a r„spunderii penale astfel c„
tratamentul sanc—ionator este mult mai grav dec‚t cel prev„zut de legea penal„ pentru fiecare fapt„
din con—inutul infrac—iunii complexe;
B) infrac—iunea complex„ este o infrac—iune momentan„, Óntruc‚t nu presupune o prelungire
Ón timp a ac—iunii sau inac—iunii ori a consecin—elor acesteia;
C) infrac—iunea complex„ se consum„ Ón momentul Ón care se s„v‚rsesc ac—iunile prin care se
realizeaz„ elementele materiale specifice laturii obiective ale infrac—iunilor absorbite;
D) infrac—iunea sau infrac—iunile absorbite Ón infrac—iunea complex„ Ósi pierd autonomia
infrac—ional„.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
255. Care sunt conditiile necesare pentru existenta concursului de infractiuni?
A) sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni;
B) infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana;
C) infractiunile sa fie savarsite inainte de condamnarea definitiva a faptuitorului pentru
vreuna dintre ele;
D) infractiunile sa fie savarsite de doua sau mai multe persoane in calitate de autori,
coautori, instigatori sau complici.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
256. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?
a) concursul represiv si concursul preventiv;
b) concursul real si concursul formal;
c) concursul conventional si concursul neconventional;
d) concursul obiectiv si concursul subiectiv.
257. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?
A) sistemul cumulului aritmetic;
B) sistemul absorbtiei;
C) sistemul progresiei geometrice;
D) sistemul cumulului juridic.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
258. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de
Codul penal roman?
a) sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;
b) sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;
c) sistemul mixt al cumulului aritmetic si al absorbtiei pedepselor;
d) sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
259. Care sunt elementele ce alcatuiesc structura recidivei (termenii recidivei)?
A) existenta unei condamnari definitive a infractorului pentru una sau mai multe infractiuni
comise anterior;
B) savarsirea, de catre acelasi infractor, a unei noi infractiuni dupa condamnarea sa
definitiva;
C) infractorul sa savarseasca o noua infractiune dupa ce a suferit o condamnare definitiva
pentru alta infractiune;
D) savarsirea de noi infractiuni de catre acelasi infractor, inainte de ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare anterioara.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
260. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?
A) recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare;
B) recidiva generala si recidiva colectiva;
C) recidiva generala si recidiva speciala;
D) recidiva mare si recidiva mica.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum