CONTINUARE 9-DREPT PENAL PARTE GENERALA

In jos

CONTINUARE 9-DREPT PENAL PARTE GENERALA

Mesaj  Admin la data de Sam Ian 12, 2008 1:49 pm

CONTINUARE
181. În conformitate cu prevederile art.17 alin.1, din Codul Penal, infracŃiunea este:
A) fapta care prezintă pericol social;
B) fapta care este săvârsită cu vinovăŃie;
C) fapta care este prevăzută de legea penală;
D) fapta care este pedepsită cu inchisoare.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
182. Care este înŃelesul juridic al noŃiunii de „fapte”?
A) un simplu gând sau orice alt proces psihic neexteriorizat care nu sunt percepute de
simŃurile umane;
B) un act, o acŃiune sau inacŃiune care, prin natura lor sau prin urmările produse, este
susceptibilă de a fi percepută simŃurile omului;
C) acea modificare pe care actul, acŃiunea sau inacŃiunea au produs-o sau puteau s-o producă,
în lumea exterioară;
D) acel rezultat al unei acŃiuni sau inacŃiuni a omului sau de o energie pusă în miscare de el.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
183. Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor in functie de mai multi factori,
intre care:
A) valoarea sociala careia i se aduce atingere;
B) gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;
C) dinamica faptelor oferite de statistica penala;
D) imprejurarile in care se savarseste fapta.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
184. Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiutor in functie de mai multi factori,
intre care:
A) persoana infractorului;
B) marimea si natura urmarilor produse sau care s-ar fi putut produce;
C) antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
D) forma de vinovatie cu care este savarsita fapta.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
185. In stiinta dreptului penal si in practica legislativa, pericolul social, ca trasatura esentiala
a infractiunii, este cunoscut sub doua forme:
a) pericol social simplu si pericol social complex;
b) pericol social progresiv si pericol social regresiv;
c) pericol social obiectiv si pericol social subiectiv;
d) pericol social generic sau abstract si pericol social concret.
186. Pericolul social generic sau abstract este apreciat de:
a) legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca
infractiune;
b) instanta de judecata, cu prilejul judecarii faptei;
c) organele de politie, cu prilejul constatarii faptei;
d) partea vatamata, care sufera o lezare a intereselor sale legitime.
187. Pericolul social concret este pericolul pe care-l prezinta o fapta cunoscuta, savarsita de
catre o persoana si este apreciat de catre:
a) legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata de legea penala ca
infractiune;
b) instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;
c) procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica a faptei;
d) organul de politie, cu prilejul constatarii faptei.
188. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu
prezinta pericolul social al unei infractiuni?
A) fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala,
adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin
incriminarea faptei;
B) fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni prin continutul ei concret, adica sa
nu prezinte gravitate prin trasaturile sale obiective si subiective;
C) fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau
comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;
D) fapta sa fie lipsita de importanta, in mod vadit, adica acest lucru sa rezulte concret din
analiza tuturor circumstantelor obiective si subiective, reale si personale, concomitente sau
subsecvente comiterii faptei.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
189. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se
pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?
A) durata pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;
B) modul si mijloacele de savarsire a faptei;
C) scopul urmarit de faptuitor;
D) imprejurarile in care a fost comisa fapta.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
190. In cazul faptelor care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, procurorul sau
instanta aplica una din urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ:
A) mustrarea;
B) mustrarea cu avertisment;
C) amenda;
D) munca in folosul comunitatii.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
191. Vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii, presupune existenta a doi factori,
inerenti vietii psihice:
a) intentia directa sau intentia indirecta;
b) constiinta si vointa;
c) usurinta sau neglijenta;
d) praeterintentia si culpa.
192. Intentia, ca forma a vinovatiei, este cunoscuta sub doua forme:
a) intentia mijlocita si intentia nemijlocita;
b) intentia principala si intentia secundara;
c) intentia personala si intentia colectiva;
d) intentia directa si intentia indirecta.
193. Practica si doctrina penala au identificat si alte modalitati ale intentiei, respectiv:
A) intentia determinata si intentia nedeterminata;
B) intentia generica si intentia speciala;
C) intentia culpabila si intentia neculpabila;
D) intentia spontana si intentia supravenita.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
194. Intentia supravenita este:
a) intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo
de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare;
b) intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia;
c) intentia prin care infractorul are reprezentarea unui rezultat periculos, pe care il urmareste
sau il accepta si actioneaza pentru producerea acestuia;
d) intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si
urmareste un alt rezultat decat cel initial.
195. In doctrina si in legislatia penala, culpa este cunoscuta sub doua modalitati principale:
a) culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
b) culpa pozitiva si culpa negativa;
c) culpa cu premeditare si culpa spontana;
d) culpa generica si culpa speciala.
196. Praeterintentia cuprinde:
a) intentia directa si intentia indirecta, reunite;
b) intentia si culpa, reunite;
c) faptele cu un pericol social redus;
d) faptele care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni.
197. Conditiile de existenta ale unei infractiuni sunt polarizate de anumite coordonate sau
jaloane, intre care cele mai importante sunt:
A) actul de conduita al unei persoane, atat sub aspectul componentei obiective cat si sub
aspectul componentei subiective a infractiunii;
B) valoarea sociala vatamata (obiectul infractiunii) si subiectii infractiunii;
C) locul, timpul, modul mijloacele ori consecintele savarsirii infractiunii;
D) sanctiunea aplicata de instanta de judecata.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
198. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?
A) obiectul juridic generic sau de grup;
B) obiectul juridic universal;
C) obiectul juridic specific;
D) obiectul material sau obiectul direct.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+C+D;
d) B+C+D.
199. Obiectul juridic generic sistematizeaza infractiunile in partea speciala a Codului penal
pe care le imparte pe:
a) articole si alineate;
b) paragrafe si teze;
c) titluri si capitole;
d) litere si denumiri marginale.
200. Obiectul juridic specific serveste la:
a) sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal;
b) impartirea infractiunilor pe titluri;
c) impartirea infractiunilor pe capitole;
d) determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 224
Varsta : 32
Data de inscriere : 08/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://sja-bv.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum